Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinti mesajul/o semnificație a textului Cântec de Ana Blandiana. În redactarea textului: • vei preciza mesajul/o semnificație a textului, prin referire la temă; • vei prezenta două elemente componente ale peisajului; • vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație; •vei menţiona o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic, motivându-ți alegerea. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere. Punctajul pentru compunere se acordă astfel: • conţinutul compunerii - 12 puncte • redactarea compunerii - 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor- 1 punct; coerenta textului - 4 punct; proprietatea termenilor folosiți - 1 punct; corectitudinea gramaticală - 4 punct; claritatea exprimării ideilor - 1 punct; ortografia - 1 punct; respectarea normelor de punctuație - 1 punct; lizibilitatea - 1 punct). Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar in cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi dezvolta subiectul propus. ​

"Cântec" de Ana Blandiana este o creație poetică ce transmite subtilitatea și complexitatea relației dintre om și natură, ilustrând, totodată, fragilitatea existenței umane. Mesajul esențial al poeziei gravitează în jurul efemerității vieții și a conexiunii profunde dintre individ și mediu.

În cadrul acestui text, Ana Blandiana utilizează două elemente ale peisajului, cu roluri semnificative în transpunerea mesajului. Un râu, simbol al timpului în perpetuă trecere, sugerează fluxul inescapabil al existenței umane. De asemenea, o pădure ancestrală, cu arbori viguroși și tăcuți, devine metaforă pentru memoria colectivă și permanența naturii în fața efemerității umane.

În ceea ce privește figurile de stil, Ana Blandiana folosește metafora pentru a reda complexitatea sentimentelor legate de existență și timp. De asemenea, personificarea conferă trăsături umane peisajului, adăugând o dimensiune emoțională subtilă.

În privința emoției exprimate, textul emană o melancolie subtilă. Această melancolie este amplificată de tonalitatea nostalgică a versurilor și de contemplarea existenței efemere. Astfel, poezia îndeamnă la reflecție asupra vulnerabilității umane în fața timpului și a naturii, provocând senzații de nostalgie și contemplare a efemerității vieții.