Răspuns:
În lumea noastră plină de zgomot și vânt,
Un cuvânt simplu ne poartă mai departe, într-un cânt.
Respectul e comoara ce strălucește mereu,
O făclie în suflet, o rază de cer senin și greu.
În ochi privind, descoperi o lume de încredere,
Un limbaj tăcut, dar bogat în putere.
Respectul e puntea ce leagă suflete,
Cu firul subțire al inimilor calde și drepte.
Fiecare gest, o notă în simfonie,
Respectul înălță, fără a cere plăcere.
Ca un val blând ce atinge malul, discret,
Respectul rămâne, un dar, un secret.
În vorbe sădite cu grijă și blândețe,
Respectul crește, făcând lumea mai frumoasă.
Ca un vânt blând, ce nu tulbură, ci mângâie,
Respectul ne poartă prin vieți, ca o poveste frumoasă.
