Gerul aspru si salbatic strânge-n brate-i cu jelire Neagra lunca de pe vale care zace-n amortre;
El ca pe-o mireasã moartã o încununa inspre zori
C-un văl alb de promoroacã si cu turturi lucitori.
Gerul vine de la munte, la fereastra se opreste Si, privind la focul vesel care-n sobe sträluceste, El depune flori de iarna pe cristalul inghetat, Crini si roze de zapada ce cu drag le-a sarutat.
Gerul face cu-o suflare pod de gheata intre maluri, Pune stresinilor casei o ghirlanda de cristaluri, lar pe fete de copile infloreste trandafiri, Sã ne-aduca viu aminte de-ale verii inflorini:
Gerul dã aripi de vultur cailor in spumegare
Ce se-ntrec pe campul luciu, scotand aburi lungi pe nare.
O! tu, gerule naprasnic, vin', indeamna calul meu
Sa mã poarte ca sageata unde el stie, si eul
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că resursele disponibile v-au fost de ajutor. Pentru întrebări sau asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Ne bucurăm să vă revedem în curând și vă invităm să ne salvați în lista de site-uri preferate!