În "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă, comportamentul Spânului sugerează o forță a răului prin mai multe aspecte:
1. Aroganța și lipsa de respect față de Harap-Alb și ceilalți membri ai curții regale, manifestându-se prin insulte și tonul său superior.
2. Lipsa de scrupule și cinismul în planurile sale, inclusiv în intenția de a-l ucide pe Harap-Alb pentru a-și atinge propriile interese.
3. Utilizarea de magie neagră și vrăji pentru a-și îndeplini scopurile, arătând lipsa sa de moralitate și etică.
4. Manipularea și minciuna pentru a-și atinge obiectivele, inclusiv în relația sa cu Harap-Alb și celelalte personaje.
Aceste aspecte ale comportamentului Spânului contribuie la conturarea sa ca un antagonist și la crearea impresiei că este o forță malefică în poveste.
