pieziş (adj.) - aplecat într-o
pǎsuire (subst.) - amânare;
a moţăi (vb.) - a adormi şe-
zând, a dormita, a picoti;
a burduşi (vb.)
a îngădui (vb.) - a permite;
- a îndesa;
(aici) a lovi zdravăn pe
cineva.
Propoziții cu cuvintele


Răspuns :

Băiatul s a uitat pieziș la mine.

A avut nevoie de o pasuire

Bunicul a motait toate seara

Regele i a îngăduit sa vorbească.

A indesat un pachet în sac