Răspuns :
În proverbele date, cuvintele evidențiate sunt interjecționale care îndeplinesc funcția sintactică de atribut. Acestea se referă la părți de vorbire precum substantivele sau pronumele.
1. "Căciula e mare, dar sub dânsa e pustiu." - interjecția "mare" este un atribut și se referă la substantivul "căciula".
2. "Ușa deschisă pe oricine primește." - interjecția "deschisă" este un atribut și se referă la substantivul "ușa".
3. "Soarele, că-i soare, și tot nu poate să-i încălzească pe toți." - interjecția "soare" este un atribut și se referă la substantivul "Soarele".
În aceste proverbe, interjecțiile sunt folosite pentru a caracteriza sau a aduce o descriere suplimentară a subiectului în discuție. Ele contribuie la exprimarea unui anumit sentiment sau stări emoționale în legătură cu subiectul proverbului.
1. "Căciula e mare, dar sub dânsa e pustiu." - interjecția "mare" este un atribut și se referă la substantivul "căciula".
2. "Ușa deschisă pe oricine primește." - interjecția "deschisă" este un atribut și se referă la substantivul "ușa".
3. "Soarele, că-i soare, și tot nu poate să-i încălzească pe toți." - interjecția "soare" este un atribut și se referă la substantivul "Soarele".
În aceste proverbe, interjecțiile sunt folosite pentru a caracteriza sau a aduce o descriere suplimentară a subiectului în discuție. Ele contribuie la exprimarea unui anumit sentiment sau stări emoționale în legătură cu subiectul proverbului.
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că resursele disponibile v-au fost de ajutor. Pentru întrebări sau asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Ne bucurăm să vă revedem în curând și vă invităm să ne salvați în lista de site-uri preferate!