Surse istorice Fişe de lucru Secolul XX între democraţie şi totalitarism I. Regimul democratic în România interbelică A. Ionel Brătianu, care a devenit prim-ministru în ianuarie 1922 controla Partidul Liberal, şi prin intermediul acestuia, întreaga țară, și exercita o influență enormă asupra regelui. Dar partidul său, din cauza căilor autoritare de guvernare şi datorită disponibilităților sale pentru industrie şi comerțul exterior, era lipsit de un larg sprijin popular. Alegerile parlamentare din martie 1922 oferă un exemplu tipic al comportamentului său. Liberalii au purtat o victorie decisivă-222 de locuri (din 369) față de 40 de locuri ale Partidului Ţărănesc, 26 ale Partidului Naţional şi numai 13 ale Partidului Poporului. Discrepanţa izbitoare între numărul total al voturilor obținute la aceste alegeri şi cel al voturilor obținute cu doi ani înainte, când Partidul Poporului dobândise 206 locuri, iar liberalii numai 16, sugerează că liberalii conduseseră alegerile cu toată eficienţa tradițională a unui partid la putere. (Keith Hitchins, România. 1866-1947) B. Alegerile din decembrie 1928 au fost cele mai democratice; pentru prima dată hotărârea monarhiei şi alegerea electoratului au coincis. Pentru a fi sigur de victorie, Maniu a luat obişnuitele măsuri preelectorale. A numit noi prefecți în judeţe din rândurile organizațiilor locale ale partidului şi a înlocuit multe consilii comunale cu organizații interimare, alcătuite din susținători ai național-ţărăniştilor. Dar, în acelaşi timp, la 19 noiembrie, el a desfiinţat cenzura tuturor publicațiilor şi a limitat amestecul personalului administrativ şi al poliției în operațiunile de votare. Național-ţărăniştii au fost aduşi la putere de un electorat entuziast, convins că începea o eră nouă în istoria țării lor. Nici un partid nu se bucurase de asemenea popularitate de la crearea regatului. Național țărăniştii au obţinut 77,7 la sută din voturi şi 348 de locuri (din 387); liberalii s-au clasat pe locul al doilea cu 6,55 la sută din voturi şi 13 locuri. (Keith Hitchins, România. 1866-1947) C. În perioada interbelică alternanța la putere a fost o realitate: 1918-1919 - Partidul Național-Liberal, 1920- 1921 Partidul Poporului, 1921-1922 - Partidul Conservator-Democrat, 1922-1926 Partidul Național-Liberal, 1926-1927-Partidul Poporului, 1927-1928 - Partidul Național-Liberal, 1928-1931- Partidul Național-Tărănesc, 1931-1932-o coaliție (Uniunea Naţională), 1932-1933 Partidul Național-Ţărănesc, 1933-1937 Partidul Național-Liberal. Nu a existat nici o situație în care un partid să rămână la putere peste limita de 4 ani a parlamentului pe care se sprijinea. Prin alternanța la putere s-au experimentat diferite formule de abordare a problemelor cu care se confrunta România. De exemplu, guvernele național-liberale din primul deceniu interbelic au promovat centralizarea administrativă, iar cele național-țărăniste din 1928-1931 au urmărit o descentralizare prin crearea a şapte directorate ministeriale". Liberalii au acționat în spiritul doctrinei economice „prin noi înşine", iar naţional-ţărăniştii a „porților deschise". Cetățenii s-au putut astfel convinge care erau rezultatele practice ale unor asemenea politici. (loan Scurtu, despre democrația românească în perioada interbelică) Pornind de la aceste surse răspundeți următoarelor cerinţe: 1. Numiți o doctrină economică menționată în sursa C. 2. Precizați secolul la care se referă sursa C. . Numiți un partid menționat atât în sursa A cât și în sursa C. 3 4. Precizați câte un lider politic menționat în sursa A, respectiv în sursa B. 5. Scrieți litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia alegerile parlamentare au fost câştigate exclusiv de liberali. 6. Scrieți două informații aflate în relație cauză-efect selectate din sursa A. 7. Formulați, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la alegerile parlamentare din 1928, folosind două informații selectate din sursă. 8. Formulați, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la regimul democratic din perioada interbelică, folosind două informații selectate din sursă. 9. Formulați, pe baza sursei A un punct de vedere referitor la caracterul alegerilor parlamentare din 1922, folosind două informații selectate din sursă. 10. Menționați din sursa C două informații referitoare la organizarea administrativă în perioada interbelică.​