Un gând curat de primăvară
Se-aşază iarăşi lin pe vechiul plai
Când soarele surâde cald din zi, în sară
Trăind firav, trăind duios în iz de rai.
Se scaldă inima tăcută-n auriii zori
Şi ochi prea luminoşi întind spre viaţă
Din cerul tainic drum de floare se presară,
Iar viii paşi tresară de verdele îmbujorat în zori.
Epitete:
Gând curat
Vechiul plai
Aurii zori
Ochii prea luminoși
Cerul tainic
Viii paşi
Metafore:
Iz de rai
Drum de floare
