La sfat cu drumul
Mergeam pe drum .
Cand de odata aud un strigat de ajutor iesind din ciment :
- Ajutor !
- Cine e ? intreb eu curioasa .
- Jos asfaltul ...
Nu prea imi venea sa cred , ma bufnea rasul , dar nu am ras , si am intrebat foarte serioasa :
- De ce aveti nevoie ?
La care raspunsul drumului m-a uimit :
- Am nevoie de un sfat ... te rog !
Increzatoare si sigura pe mine , pentru ca stiu ca eu dau cele mai bune sfaturi din clasa mea :
- Ce sfat , ce s-a intamplat ?
- Vreau sa nu mai am atatea gropi , ce pot sa fac ? spune drumul , iar eu ma gandesc putin stiind ca tatal meu e primar :
- Pai ... tatal meu e primar si pot sa-i spun sa repare gropile drumului .
Drumul raspunde :
- Multumesc , inseamna enorm de mult pentru mine !
- Pentru nimic , ma duc sa rezolv problema .
Textul este unul imaginar , deoarece obiectele prind viata .
Povestea se termina rezolvandu-se problema .
Coroniţă ? ^-^
