Cu parul nins , cu ochii mici
Si calzi de duiosie ,
Aieve parc-o vad aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie

Torcea , torcea , fus dupa fus,
Din zori si până-n seară;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus ,
Era frumoasa de nespus
In portu-i de la tara...

Câtă la noi asa de bland ,
Senina si tacuta;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gand
Din viata ei trecuta.

De cate ori priveam la ea ,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce ma cuprindea
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte...

St.O.Iosif , Bunica

Intrebare:Care este anostalgia poeziei ?


Răspuns :

Răspuns:

Eul liric retrăieste puternicele sentimente de nostalgie, dragoste si siguranță, amintindu-și cu drag de momentele petrecute în copilărie alături de bunica sa, o femeie"firavă"," cu parul nins", "blanda, senina si tăcută", atât de bună la suflet fiind asemuită unei Duminici Preasfinte

Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că resursele disponibile v-au fost de ajutor. Pentru întrebări sau asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Ne bucurăm să vă revedem în curând și vă invităm să ne salvați în lista de site-uri preferate!


RO Learner: Alte intrebari